Liechtenstein
Principatul Liechtenstein este situat între Austria şi Elveţia. Liechtenstein este unul din cele mai mici ţări din lume. Spre vest este separată de Elveţia de râul Rin iar munţii o despart la est de Austria.
Suprafaţa: 158 km2
Capitala : Vaduz
Populaţie: 29.868 locuitori
Limba oficială: germana
Moneda: franc elveţian
Forma de stat: principat
Conducător: Prinţ Hans Adam II
Religie: romano-catolică, protestantă
Ziua naţională: 15 august Adormirea Maicii Domnului
Denumirea naţională: Fuerstentum Liechtenstein.
Liechtensteinii sunt descendenţi ai tribului Alemanni care au venit în regiune după 500 AD. Liechtenstein a fost locuit încă din Noua Epocă de Piatră. Comitatul Vaduz a fost creat în 1342 printr-un tratat semnat la castelul Sargans. În 1719 Principatul Imperial al Lichtenstein a fost creat prin unirea Schellenberg cu Vaduz, în interiorul Sfântului Imperiu Roman; Liechtenstein a fost membră a Confederaţiei Germane din 1815-1866 când a devenit independentă.
În 1799 a fost ocupat de francezi. În 1806, Napoleon a conferit statutul de suveranitate asupra ţării Liechtenstein. În 1852, s-a semnat un tratat vamal cu Austria, cea ce a însemnat folosirea monezii austriece şi s-a obţinut profit din taxele vamale.Până la sfârşitul Primului Război Mondial Liechtenstein a fost puternic legat de Austria.
În 1868 s-au construit primele poduri peste Rhin şi drumuri spre satele de munte a Triesenberg, Schellenberg şi Planken.Tot în 1868 a dizolvat armata şi de atunci a rămas neutră. În 1921, s-a semnat un Tratat Poştal cu Elveţia şi doi ani mai târziu un Tratat Vamal.
Liechtenstein a rămas neutră şi în cel de al Doilea Război Mondial, şi deşi nu dispunea de apărare militară nu a fost niciodată ocupată. Taxele mici au dus la creşterea economică; ţara a devenit foarte bogată datorită industriei locale şi profitului de la multele companii offshore.
Liechtenstein are aproximativ 30.000 de locuitori dar Prinţul este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Locuitorii Liechtenstein-ului se bucură de un nivel înalt de civilizaţie şi condiţii de viaţă foarte bune.
Datorită reliefului şi a topografiei Liechtenstein se împarte în:
Oberland
- Oberland, sau Ţara de Sus a Liechtenstein-ului, care a fost proprietatea contelui de Vaduz.
- Oberland este formată din Vaduz şi 5 parohii sau comune:
- Planken
- Schaan
- Triesen
- Triesenberg
- Balzers
- Zona se află în sudul Liechtenstein-ului şi este cunoscută ca Oberland din cauza topografiei, atingând Alpii Liechtenstein.
Unterland
- Unterland, Ţara de Jos, este la nord, plină de pajişti şi dealuri ce se ridică uşor din Valea Rhinului.
- La umbra Munţilor Drei Schwestern, Oberland abundă în ţinuturi împădurite şi cărări de munte, flori alpine şi specii de animale protejate.
- Acum 700 de ani imigranţii elveţieni au fondat aici aşezări care-şi menţin vechile tradiţii.
- Este locul ideal pentru sporturi de iarnă.
Planken
- este punctul de pornire în excursii spre zona Drei Schwestern.
- De aici se deschide în faţa ochilor o panoramă superbă a Văii Rhinului şi a munţilor elveţieni ce se întind de la Pizol la Lacul Constance.
- Aici se află Capela St. Joseph cu copii ale vechilor maeştri şi o cruce de bronz a lui Georg Malin.
Schaan
- Poziţionat pe linia ferată Arlberg, la poalele Munţilor Drei Schwestern, la 3 km. vest de Vaduz, Schaan este principalul centru de comunicaţii a ţării.
- Arheologii au descoperit rămăşiţele unui fort roman, două coifuri romane din sec. 1AD şi un scut decorativ Alemannic din sec.6.
- Biserica în stil Romanesque merită să fie vizitată.
- Lângă pădure se află un centru de sport care oferă terenuri de tenis, centru de sănătate, o piscină interioară, băi publice şi teren de joacă pentru copii.
- Se pot face drumeţii.
- Theater a Kirchplatz este centrul cultural important al regiunii. Prezintă artişti internaţionali.
Triesenberg
- Cea mai mare parohie a Liechtenstein-ului. Se bucură de întinderi împădurite, păşuni, pământ agricol şi lăstăriş.
- Sus pe Valea rhinului este satul Triesenberg, la care ajungi pe un drum deluros de la Vaduz.
- Drumul este plin de curbe ce-ţi oferă privelişti frumoase.
- Comunitatea se dezvoltă într-un centru al industriei uşoare şi turismului.
- Triesenberg a fost fondat tot de imigranţi elveţieni din Valais. Mulţi locuitori poartă hainele colorate ale regiunii, stilul caselor este păstrat cel din sec.14 fiind evidentă influenţa Valais-ului.
Atracţii
- Heimatmuseum, care urmăreşte cultura acestor imigranţi. Unelte, meşteşuguri, mobilier, toate descriu viaţa lor.
- Triesenberg este o bază bună pentru excursii în Alpii Lichtenstein. Şosele excelente, cărări bine îngrijite pentru drumeţii te duc de la Triesenberg spre staţiunile alpine:
- Masescha 1.230 m.
- Silum 1.500 m.
- Gaftei 1.500 m.
- Malbun 1.575 m.
- Steg 1.380 m.Tunelul de 8 km Gnalp- Steg leagă valea cu zona alpină.
- Masescha este este pentru alpinişti şi iubitori de drumeţii
- Malbun, zonă de schi, la 15 km. nord de Vaduz, este centrul sporturilor de iarnă din Liechtenstein. Are schilifturi, telescaun, şcoală de schi, bazine de înot interioare şi exterioare.
Vaduz
capitala ţării
- Colecţia de Artă a statului Liechtenstein, cu cele mai valoroase opere a lui Rubens
- Muzeul Timbrelor Poştale, cu exemplare rare din 1912 (Briefmarkenmuseum)
- Muzeul de Schi, prezintă cei peste 100 de ani de istorie a schiatului.
- Castelul Vaduz:
- o fortăreaţă medievală care s-a extins în sec. 16-17. A fost probabil construită de proprietarii acelui timp conţii de Werdenberg -Sargans (sec.12). Cea mai veche parte a complexului este partea estică.
- Pereţii sunt groşi având 4 m. la bază. Intrarea principală era la la 11 m. înălţime dinspre curte.
- Capela St. Ana a fost ridicată în Evul Mediu cu altarul principal în Gotic Târziu.
- În 1499, elveţienii au dat foc castelului.
- Turnul rotund a fost construit între 1529-1532, iar partea vestică a fost extinsă de Contele Kaspar von Hohenems (1613-1640).
- Din 1712, castelul a intrat în posesia Prinţilor de Liechtenstein, servind ca loc temporar pentru administratorul imperial, mare parte a clădirii s-a ruinat.
- Sub Prinţul Johann II, castelul a fost restaurat din 1905 până în 1912 şi mai târziu a devenit reşedinţa Prinţului Franz Josef II.
- Din 1938 castelul a fost reşedinţa permanentă a Familiei Princiare.
